Cercetătorii au efectuat o autopsie virtuală asupra cadavrului mumificat al lui Tutakhamon, folosind peste 2.000 de imagini obținute cu ajutorul tomografiei computerizate și teste genetice asupra familiei regelui egiptean, care susțin ipoteza că părinții faraonului au fost frate și soră.
Cercetătorii cred că moștenirea genetică este responsabilă pentru neajunsurile fizice declanșate de dezechilibre hormonale. De asemenea, moartea sa prematură, spre sfârșitul adolescenței, ar fi fost cauzată tot de problemele de sănătate.
Unele teorii istorice sugerau că Tutankhamon ar fi fost asasinat sau ar fi fost implicat într-un accident cu care de luptă, după ce, anterior, cercetătorii descoperiseră fracturi ale craniului și ale altor oase.
În urma autopsiei virtuale, savanții cred că o cauză probabilă a morții ar fi o maladie moștenită genetic, pentru că doar una dintre fracturile scheletului s-a produs înainte de moarte. În plus, piciorul strâmb, o problemă cu care s-a născut faraonul, nu ar fi permis participarea acestuia la curse cu care de luptă.
În 1907, Lordul Carnarvon George Herbert i-a cerut arheologului și egiptologului englez Howard Carter să coordoneze săpăturile din Valea Regilor, în Egipt.
Pe 4 noiembrie 1922, echipa condusă de Carter a descoperit treptele care duc la mormântul lui Tutankhamon și a petrecut mai multe luni pentru a inventaria obiectele găsite în anticameră.
Camera mortuară a fost deschisă în februarie 1923, când au descoperit sarcofagul lui Tutankhamon.
Istoria descoperirii este prezentată într-un nou documentar, „Tutankhamun: The Truth Uncovered”, realizat de BBC One.
Albert Zink, cercetător la Institutul pentru Mumii din Italia, a descifrat adevărul despre părinții faraonului adolescent studiind ADN-ul familiei regale egiptene.
Astfel, Tutankhamon s-a născut după ce tatăl său, Amenhotep al IV-lea (cunoscut și ca Akhenaton), supranumit „faraonul eretic”, a avut o relație cu sora sa. Incestul era permis la egiptenii antici, iar problemele de sănătate prezentate de copiii născuți în urma relațiilor sexuale incestuoase nu erau cunoscute în antichitate.
Hutan Ashrafian, lector în chirurgie la Imperial College din Londra, a declarat că mai mulți dintre membrii familiei regale egiptene par să fi suferit de o serie de boli legate de dezechilibre hormonale.
„Mulți dintre predecesorii familiei sale au trăit până la vârste înaintate. Doar rudele foarte apropiate mureau prematur, iar speranța de viață era tot mai scăzută cu fiecare generație.
Scanările computerizate ale mumiei au arătat că unul dintre picioarele faraonului avea degetele depărtate, iar laba piciorului nu era poziționată normal, ceea ce înseamnă că faraonul șchiopăta și ar fi avut nevoie de un toiag pentru sprijin. De asemenea, savanții au descoperit o singură fractură, la un genunchi, care s-a produs în timpul vieții.
O altă dovadă a limitărilor fizice ale lui Tutankhamon sunt cele 130 de toiege pe care faraonul le folosise în timpul vieții ca sprijin atunci când se deplasa pe jos, descoperite în mormântul său, alături de alte obiecte.